Investigatorul OZN din Ucraina Dr. Anton A. Anfalov a fost socotit in occident, ani de zile, cel mai bun specialist in materie de OZN-uri prabusite in „lagarul socialist”, ca si in materie de colaborari ale autoritatilor sovietice, apoi ruse, cu extraterestrii, eventual in baze subterane asemanatoare celor din SUA. Anfalov afirma ca informatiile sale provin din surse “de mare incredere”: cercetatori, militari, functionari guvernamentali aflati dincolo de orice dubiu. Anton Anfalov si-a retras afirmatiile sale in decembrie 2009.
Anfalov stia, de pilda, ca la unitatea militara 25840 de la Odintovo, langa Moscova si la unitatea militara 73790, aflata langa Jitkur, pe cel de al 4‑lea poligon central de testare Kapustin Yar, ar exista laboratoare echivalente celor americane de la “Aria 51” sau Dulce, cu vehicule extraterestre capturate, dintre care unele functionale, cu omuleti morti sau vii etc. Anfalov mai oferea si codul si localizarea altor noua unitati militare implicate, ca si numele unor proiecte sovietice vizand OZN-urile: Setka AN, Setka MO (intre 1978 si 1984), Galaxy MO, Galaxy AN (1984-86), Horizon MO, Horizon AN (1986-1990) si Tread1, Tread2, Tread3 (in anii nouazeci). Un document existent in cadrul acestui al treilea proiect ar fi continut informatiile pe care le aveau rusii privitor la prabusirea de la Roswell si la organizatia MJ-12.
Ca si in cazul americanilor, autoritatile rusesti ar fi fost corupte prin mici “cadouri” tehnologice, primite de la vizitatorii din spatiu, pentru a inchide ochii la ilegalitatile si abuzurile pe care extraterestrii le comit pe Pamant: exploatarea unor minereuri, experimente genetice pe vite (gasite mutilate) si, mai ales, rapirea unor oameni, marcarea lor prin implanturi, utilizarea lor drept cobai etc.
Surprinzator poate pentru adeptii teoriei conspiratiei, Anton Anfalov si-a retras aceste afirmatii in decembrie 2009. La inceput, el a trimis unui alt ufolog un e-mail, pe care-l reproducem in buna parte mai jos (sublinierile si stilul sunt ale lui Anfalov).
„Adevarul este absenta totala a oricarei recuperari de OZN-uri in exURSS, prin orice mijloace posibile... In URSS nu au avut loc niciodata recuperari OZN... niciun echipament nepamantean capturat, niciun cadavru de extraterestri, niciun studiu substantial (deoarece practic nu era nimic de studiat), nicio baza militara secreta cu dovezi ascunse (echipamente, tehnologii, resturi de OZN-uri, cadavre etc., inclusiv nicio baza subterana din Rusia implicata in asa ceva). Am verificat in acest sens doua baze militare subterane de mari dimensiuni din muntii Ural – cei de acolo au fost uluiti si s-au distrat cand au auzit de ideile mele.
Nimic. KGB si GRU au mai degraba mainile goale in privinta fenomenului OZN. Şi nu mai exista niciun secret, deoarece aproape orice despre OZN-uri in Rusia a fost desecretizat de mult timp. Şi nu de catre mine. Ultima desecretizare a fost publicarea unei cantitati masive de rapoarte OZN, de catre Marina Militara Rusa. Cu aceasta ocazie au vorbit multi fosti comandanti militari (inclusiv fostul comandandant al marinei militare sovietice amiralul Vladimir Cernavin); au vorbit atat de deschis despre OZN-uri si despre tot ce stiau in acest sens. Şi nici ei nu stiau prea multe.
Am fost doar un agent de dezinformare. Deci, mare rusine mie si mare pacat pentru timpul si efortul irosite urmarind fantoma unei pisici negre intr-o camera intunecata, in care nu a fost niciodata vreo pisica. Misterul OZN a ramas, in intregime, un mister pentru sovietici si pentru rusi, in ciuda studierii extensive a fenomenului OZN, din 1978 pana in 1991, prin diverse programe clasificate, militare/stiintifice – "Setka AN/MO", "Galaxy AN/MO", "Horizon AN/MO"...
Naivii din SUA pot sa creada inca faptul ca sovieticii au recuperat multe OZN-uri prabusite (pe baza mai vechilor mele articole stupide, inclusiv unul scris cu Philip Mantle). Dar, cu siguranta, nu asta e realitatea. De fapt studiul sovietic al fenomenului OZN a fost aproape un fiasco total. In mare, tot ce s-a obtinut au fost cantitati imense de hartie cu multe, multe sute de rapoarte OZN militare (sau nu), pe care nimeni nu le intelegea. Militarii sovietici si KGB-ul au avut de fapt OZN-uri doar pe hartie, dosare dintre care unele au fost declasificate, iar altele aruncate, intrucat nu au fost considerate ca ceva cu adevarat semnificativ... Acesta este adevarul... Regret profund ca am fost atat de naiv incat sa pun in circulatie o cantitate atat de mare de date complet false, despre atat de multe prabusiri sovietice de OZN-uri, care de fapt nu s-au intamplat niciodata... Şi lumea trebuie sa afle!!!”