Pe 23 aprilie 2011 media mondială a difuzat ştirea că NSA (National Security Agency) deţine mesaje primite de la civilizaţii extraterestre, prin programul SETI, şi a elaborat algoritmi pentru descifrarea acestor mesaje. S-a comentat că „acest document confirmă nu doar existenţa extratereştrilor, dar şi faptul că guvernul SUA a recepţionat transmisii de la o civilizaţie din afara sistemului nostru solar.
NSA (National Security Agency), organism înfiinţat în 1949 şi aflat în subordinea Departementului Apărării al SUA, are rolul de a monitoriza comunicaţiile care ar putea afecta securitatea SUA, putând asculta, înregistra şi descifra practic orice convorbire, din orice colţ al lumii. În acest scop, agenţia dispune de sateliţi de spionaj şi sisteme computerizate de decodificare a mesajelor.
Impactul mediatic actual a fost cauzat de faptul că o asemenea agenţie este interesată, iată, de civilizaţiile extraterestre.
NSA a listat acum pe internet un număr de documente desecretizate. Între acestea 42 dosare erau legate de fenomenul OZN. Ca şi în cazul FBI, majoritatea acestor documente nu au fost desecretizate cu această ocazie ci cu mult timp înainte.
Procesul a început încă din 1976, când organizaţia CAUS - Citizens Against UFO Secrecy (cetăţenii împotriva secretului privind OZN‑urile) a cerut şi de la NSA desecretizarea documentelor OZN. Într-o primă reacţie, NSA declarase că “nu are niciun interes în problema OZN, în niciun mod”. CAUS identificat totuşi un număr de documente ale NSA tratând despre OZN-uri şi a cerut desecretizarea lor, în virtutea legii libertăţii de informare. După lungi tergiversări, în 1980, agenţia a recunoscut că a găsit 239 de astfel de documente, dar ele nu pot fi puse la dispoziţia marelui public, secretele conţinute în ele fiind extrem de sensibile. CAUS a deschis, în consecinţă, o acţiune în justiţie.
Curtea Districtuală din Washington DC, după ce a examinat depoziţia NSA, a decis, fără alte comentarii, că “Interesul publicului privind dezvăluirea nu cântăreşte nici pe departe atât de greu cât natura foarte sensibilă a materialului şi efectele evidente pe care publicarea lui le-ar avea asupra securităţii naţionale... Cazul este închis”. La Curtea de Apel rezultatul a fost acelaşi. În 1982 Curtea Supremă de Justiţie, cea mai înaltă instanţă juridică din S.U.A., a declarat că NSA nu este obligată să publice informaţiile secrete pe care le are despre OZN-uri, invocând legea securităţii naţionale a Statelor Unite.
Atunci când, într-un târziu, depoziţia NSA, cea care a stat la baza acestor decizii, a fost făcută publică, 11 pagini din cele 21 erau complet înnegrite, iar celelalte parţial.
Din totalul de 502 rânduri ale documentului, erau şterse 417. NSA a declarat că dacă ar fi lăsat mai mult, ar fi divulgat secrete privind metodele sale de investigaţie...
În 1984, NSA a desecretizat totuşi un document referitor la OZN-uri (cu ştersăturile de rigoare, dar ceva mai puţine) datând din 1968. În el se spune, între altele, că „fenomenul OZN a fost observat pe tot cuprinsul globului, din cele mai vechi timpuri [...] OZN-urile nu sunt toate farse [...] nu toate OZN-urile sunt halucinaţii [...] Aparenta soliditate şi forma de navă a obiectelor a fost adesea subiectul unor confirmări radar [...] Uneori fenomenul părea să desfidă detecţia radar şi să cauzeze interferenţe electromagnetice masive [...] Toate OZN‑urile ar trebui cercetate cu atenţie, pentru a da de urma unor proiecte inamice [...] Dacă «ei» pot da peste tine, atunci, conform unei reguli empirice dar greu de negat, «ei» îţi sunt tehnologic superiori. [...] Istoria umană ne-a demonstrat de multe ori rezultatele tragice ale unei confruntări dintre o civilizaţie superioară şi un popor inferior din punct de vedere tehnologic”...
Comentatorii n-au întârziat să remarce însă că NSA a jucat mai mult pe “cartea SETI”, în defavoarea ipotezei OZN. Altfel spus, a dat mai multă importanţă semnalelor recepţionate prin radiotelescoape, eventual de la o civilizaţie extraterestră.
Se ştie că proiectele SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) efectuează, încă din 1960, investigaţii, în special de ascultare cu radiotelescoape, pentru a descoperi eventuale semnale venind de la civilizaţii extraterestre. Ele se bazează pe ipoteza, discutabilă, conform căreia civilizaţiile extraterestre conversează prin radio, datorită distanţelor enorme dintre ele, care nu pot fi străbătute altminteri. Evident, această ipoteză neagă orice legătură între extratereştrii şi OZN-uri.
Unul dintre autorii SETI a fost astrofizicianul Carl Sagan (1934-1996). El a fost perceput în mod tradiţional drept un sceptic privind fenomenul OZN, dar informaţiile care au ieşit la iveală după moartea sa arată că el ar fi fost conştient de prezenţa extraterestră în preajma Pământului, dar a negat aceasta pentru a continua să primească finanţări, pentru a-şi păstra statutul academic şi recunoaşterea oficială.
Proiectele SETI au fost suportate financiar, până la un moment dat, de guvernul SUA, apoi din fonduri private, dar pe 22 aprilie 2011, cea mai importantă componentă, cea legată de reţeaua de radiotelescoape ATA (Allen Telescope Array) a trebuit să-şi oprească activitatea din lipsa finanţării.
Se ştia în general că s-ar fi recepţionat până în acel moment câteva semnale interesante, posibil emise de o sursă inteligentă, dar aceste semnale nu s-au mai repetat. Cel mai interesant a fost cel din 15 august 1977. Jerry Ehman, cel care l-a descoperit, a scris „Wow” pe marginea listării imprimantei de calculator pe care apăruse înregistrarea, drept pentru care cazul a fost botezat „semnalul Wow”.
Unul dintre documentele publicate acum de NSA, numit „Cheia către mesajele extraterestre” şi având ca autor pe Dr. Howard H. Campaigne, face publică în premieră o serie de 29 mesaje, posibil de origine inteligentă, recepţionate din spaţiul extraterestru prin programul SETI, descriind şi modul de construire a unui algoritm de decriptare a acestor „mesaje nepământene”. De pildă, pauzele pot fragmenta transmisia în piese, care ar fi echivalentul literelor.
Comentatorii au afirmat că scopul desecretizării documentelor, chiar în acest moment al opririi finanţării SETI, ar fi „să întărească paradigmele şi protocoalele oficiale, cum ar fi cele ale biroului pentru spaţiul extraterestru al ONU, care se bazează pe protocoalele SETI şi ignoră oficial prezenţa extraterestră şi OZN-urile”.
Interesul NSA pentru programele SETI nu este de dată recentă. În 1989, un subcomitet al comitetului SETI al Academiei Internaţionale de Astronautică a elaborat un document, numit Declaraţia
de principii privind activităţile urmând detectării inteligenţei extraterestre, numit şi Protocolul SETI post-detecţie, cuprinzând măsurile care ar trebui întreprinse în cazul în care s-ar obţine dovezi ştiinţifice, absolut sigure, ale existenţei unei civilizaţii extraterestre. În protocol şi în anexele sale se arată că, în cazul în care s-ar recepţiona un mesaj cert din partea unei civilizaţii nepământene, descoperitorul va informa ceilalţi observatori şi organizaţii de cercetare care participă la proiectele tip SETI, pentru confirmări independente şi monitorizare. Abia după o confirmare generală a evidenţei şi credibilităţii descoperirii, se va face un anunţ public şi către autorităţi. Răspunsul către inteligenţa descoperită va trebui discutat şi aprobat de Adunarea Generală ONU, în urma unor consultări globale şi în numele întregii omeniri.
Experţii NSA n-au întârziat să denunţe această variantă a protocolului, ca nebunească, avansând scenarii catastrofice în cazul în care propunerea ar fi acceptată, afirmând, între altele, că, dacă ONU ar răspunde mesajului, rasa cosmică avansată care ar fi emis semnalul ar şti că ne poate invada. Pentru ei, noi am putea fi o formă de viaţă primitivă, poate jucării vii, cobai pentru experimente, delicatese culinare etc. Dar, mai presus de toate, NSA considera absolut de neacceptat ca Naţiunile Unite, sau un grup internaţional de astronomi, să reprezinte Pământul în comunicaţiile cu alte lumi. În viziunea NSA, dacă reprezentantul unei alte lumi ar cere să fie condus la conducătorul planetei noastre, acest conducător n-ar putea fi altul decât Preşedintele SUA...