Interesul marelui public pentru fenomenul OZN in Romania a inceput cu ocazia „valului” de observatii din 1968, cand mai multe rapoarte au fost difuzate prin mass media. Intre acestea observatia pilotilor unui zbor TAROM in 17 august, ca si a altor persoane, in perioada urmatoare, pana la sfarsitul lunii septembrie. Cea mai spectaculoasa observatie a fost cea a unui disc argintiu, vazut in plina zi, in 18 august, langa Cluj-Napoca, in padurea Hoia Baciu, de patru martori. Unul dintre acestia – tehnicianul Emil Barnea – a reusit sa faca trei fotografii excelente ale acestui disc, plus alte doua mai putin concludente.
Primele carti romanesti despre fenomenul OZN au fost publicate de scriitorul si criticul Ion Hobana (OZN: o sfidare pentru ratiunea umana, Ed. Enciclopedica Romana, Bucuresti,1971, scrisa impreuna cu Julien Weverbergh) si de inginerul Florin Gheorghita (OZN - o problema moderna, Ed. Junimea, Iasi, 1973). Amandoi fusesera implicati in investigarea cazurilor din 1968. Ion Hobana si Julien Weverbergh a publicat de asemenea mai multe carti OZN in strainatate, intre care Ufo's from behind the iron curtain (1974), tradus in mai multe limbi.
In 1971, sub conducerea lui Ion Hobana, a fost organizat la Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti “Cercul Stiintific OZN”. In cadrul acestui cerc, care a atras numerosi specialisti interesati in studiul fenomenului, multi din mediul universitar, s-au efectuat cercetari de teren, s-au arhivat rapoarte privind cazurile semnalate si s-au organizat numeroase informari si intalniri cu marele public.
In perioada 1972-74 din acest cerc a facut parte si prof. Calin Turcu, de la o scoala din Valenii de Munte (jud. Prahova), un tenace investigator de teren si ulterior prolific autor de lucrari dedicate subiectului. Prof. Turcu a organizat in 1977, la nivel national, un grup informal de cercetare a fenomenului OZN, numit “Romanian UFO Researchers (RUFOR)”. Acesta a publicat un buletin OZN „samizdat”, numit RUFOR (27 numere, 1979-86), avand o circulatie restransa. Ulterior Calin Turcu a organizat cea mai voluminoasa arhiva de rapoarte scrise, fotografii si filme privind cazurile OZN din Romania, iar din 1992 cea mai mare biblioteca OZN din Romania, biblioteca pe care a dorit-o publica, ceea ce din pacate nu s-a realizat, datorita decesului sau prematur in 2006.
Intalnire a cercului stiintific OZN la Brasov 1973
Acelasi grup a editat, in perioada 1994-1996 periodicul „RUFOR”, editor sef fiind Peter Leb din Targu Mures, unde se afla si redactia. Au aparut in total 21 de numere, primele 8 in format tabloid, iar celelalte ca o revista A4. Acesta a fost, pana la ora actuala, singurul periodic din Romania destinat exclusiv fenomenului OZN si distribuit la nivel national. La el au contribuit practic toate numele care contau in acea perioada in cercetarea OZN de la noi.
In anii saptezeci si optzeci a fost publicate cam o duzina de carti despre OZN-uri, traduse sau de autori romani. Printre autori mentionam – cronologic – pe Ion Hobana, Florin Gheorghita, Dan D. Farcas, Gyorgy Mandics, Dan Apostol, Doru Davidovici etc. Numarul acestor aparitii a crescut in mod dramatic in deceniile urmatoare. Printre cei care au publicat mai mult dupa 1990 mentionam pe Calin Turcu, Adrian Patrut, Emil Strainu. Exista si numerosi alti autori care au publicat carti in care au inclus problematica OZN. A crescut mult si numarul de traduceri.
In 1998 un grup de persoane interesate de studiul fenomenului OZN au infiintat Asociatia pentru Studiul Fenomenelor Aerospatiale Neidentificate (ASFAN) din Romania, ca un grup de specialisti, in general cu realizari deja atestate in domeniul lor, avand competente cat mai variate si relevante pentru domeniul abordat. ASFAN este o organizatie non-guvernamentala si non-profit, cu personalitate juridica obtinuta prin decizia Tribunalului Municipiului Bucuresti din 28 septembrie 1998, luand in considerare, intre altele, aprobarea Ministrului Cercetarii si Tehnologiei si pe cea a Primarului General al Capitalei. Sediul ASFAN este la Observatorul Astronomic Municipal „Amiral Vasile Ursianu”, din Bucuresti, bul. Lascar Catargiu 21. La ora actuala ASFAN este singura organizatie cu personalitate juridica din Romania avand ca obiect de activitate exclusiv studierea fenomenelor aerospatiale neidentificate.
In conducere au fost alesi, de la inceput, scriitorul Ion Hobana, presedinte, informaticianul Dan D. Farcas, vicepresedinte, astronomul Harald Alexandrescu (1944-2005), director executiv, publicistul Ioan Albescu trezorier, realizatorul de emisiuni radio Alecu Marciuc, purtator de cuvant. Ulterior au fost cooptati in conducere fizicianul Alexandru Musat, trezorier si Gheorghe Cohal, director executiv. Dupa decesul in 2011 al lui Ion Hobana, Dan Farcas a fost ales presedintele ASFAN.
Scopul organizatiei este studiul fenomenelor aerospatiale neidentificate (incluzand cele cunoscute ca OZN-uri), pe baza cunostintelor, teoriilor si ipotezelor stiintei actuale, ca si popularizarea rezultatelor obtinute in acest sens in Romania sau in alte tari. In vederea realizarii acestui scop, ASFAN a realizat forme diverse de legatura cu mass media, colaborari cu cercetatori din tara, participari la conferinte internationale de profil, actiuni de cooperare cu asociatii similare din alte tari etc. Un exemplu este activitatea lui Dan Farcas in colectivul editorial al revistei European Journal of UFO and Abduction Studies (2000-2003), editata la Southampton si ulterior cu grupul EuroUfoNet.
Finantarea si constituirea patrimoniului ASFAN s-a realizat mai mult prin cotizatii de membru si donatii, directe sau indirecte, ale membrilor.
Din 1998 ASFAN a primit numeroase rapoarte, care se afla depuse in arhiva, majoritatea pe formulare standardizate. Membrii ASFAN au tinut legatura cu martorii si au efectuat investigatii pentru cazurile mai interesante. Intrucat fondurile, ca si timpul de care dispuneau membrii au fost limitate, investigatiile s-au efectuat in primul rand in locatii relativ accesibile din Bucuresti. Pentru locatii mai departate s-a facut apel la colaboratori sau membri ASFAN din zona.
Timp de trei ani (2000-2003) ASFAN a organizat conferinte publice lunare la Cercul Militar National si la Casa de Cultura a Studentilor. Printre lectorii invitati au fost, pe langa membrii din Bucuresti, si Gheorghe Mandics din Timisoara, Adrian Patrut din Cluj‑Napoca, ori Ioan Adam seful filialei ASFAN din Barlad. Membrii ASFAN au fost prezenti in acesti ani la practic pe toate canalele TV si statiile de radio cu acoperire nationala, in dezbateri privind problematica OZN.
Desi ASFAN nu dispune de un buletin propriu, unii membri ASFAN poseda rubrici permanente in periodice romanesti. Un loc important de difuzare a informatiei produse de membrii ASFAN este site-ul asociatiei.
In Romania exista si alte colective care studiaza fenomenele aerospatiale neidentificate. Intre acestea se remarca grupul Romanian UFOnetwork (RUFON) din cadrul Fundatiei "Excelsior", condusa de Paul Dorneanu si Florin Sirbu. Din 1998 au infiintat o baza de date care se mareste pe zi ce trece. La inceputul anului 1999, grupul a primit un suport logistic in urma afilierii la United UFO Network, organizatie internationala fondata de un grup de ufologi din Texas. RUFON se mai remarca printr‑o retea eficienta de raportare si o buna administrare a site-ului sau (www.rufon.org).
La ora actuala, obiectivele imediate ale miscarii de investigare a fenomenelor aerospatiale neidentificate de la noi din tara ar trebui sa fie: crearea unor forme de colaborare intre toate organizatiile existente, adoptarea unor standarde comune de raportare si investigare, crearea unei evidente comune, a tuturor observatiilor din Romania, efectuarea unor investigatii comune in cazurile mai complexe, promovarea reciproca a realizarilor obtinute, inclusiv pe plan extern, gasirea unor surse de finantare etc.
Pe langa autorii inclusi mai sus, exista si alti autori de carti si articole despre problematica OZN. Intre multele aparitii mentionam pe Mihail E. Serban, Semeni intru ratiune, Ed. Dacia, 1982; Virgil Scurtu, Humbug? OZN sub reflectorul stiintei, Ed. Junimea, 1984; Valentin Manoliu, Obiecte Zburatoare Neidentificate, Ed. Foton si InterCONTEMpress, 1992; Peter Leb, autor al catorva carti dar si redactor-sef al singurei reviste OZN – RUFOR (1994-1996); Gabriel Constantinescu, OZN si arta razboiului, Ed. Teora, 1995; Raluca Marinache, Ovidiu Somesan, Sorin Ghilea: Anotimpul OZN, Ed. Mirador, Arad, 1995; Gabriel Tudor, Taramul Enigmelor, Gr.de presa Macri, 2000; Valentin Ovidiu Vazdoaga Armele secrete ale zeului Wotan, Ed. Obiectiv, 2003; Liviu Predescu, Rapiti de extraterestri – OZN, Atentie – oameni in negru!, Editura Antet XX, 2005.
Din pacate, inexistenta unei difuzari adecvate a cartilor in ultimii 15 ani, face ca multe titluri sa aiba o circulatie foarte restransa. De asemenea, datorita unei politici editoriale superficiale, au aparut si carti al caror continut nu satisface standardele minime ale exigentei stiintifice necesare in abordarea domeniului obiectelor zburatoare neidentificate. Un mediu tot mai raspandit de difuzare a informatiei despre OZN-uri (din pacate nu totdeauna de incredere) a devenit, in ultimii ani, internetul.
Din pacate, inexistenta unei difuzari adecvate a cartilor in ultimii 15 ani, face ca multe titluri sa aiba o circulatie foarte restransa. De asemenea, datorita unei politici editoriale superficiale, au aparut si carti al caror continut nu satisface standardele minime ale exigentei stiintifice necesare in abordarea domeniului obiectelor zburatoare neidentificate. Un mediu tot mai raspandit de difuzare a informatiei despre OZN-uri (din pacate nu totdeauna de incredere) a devenit, in ultimii ani, internetul.