Articol de Dan D. Farcas publicat in 2013 in Stiinta si Tehnica 
- Partea I
- Partea II
Atunci cand problema existentei unor fenomene poate fi pusa la indoiala, daca nu exista dovezi concrete, palpabile, masurabile, ce nu pot fi corelate cu bagajul de cunostinte acumulate in decursul timpului de omenire, daca nu au repetabilitate si nu sunt inregistrate, explicate ori dovedite prin metode stiintifice, de regula sunt negate. Acest lucru se petrece si cu fenomenul OZN. Pentru ca exista un fenomen OZN de care se intereseaza toata lumea - de la omul simplu la omul de stiinta sau politic – un fenomen bizar, misterios, neexplicat inca, dar care a pus si pune probleme foarte serioase, creaza conceptii, teorii, chiar si religii, este intens mediatizat si cu toate acestea - intangibil.
In literatura de specialitate, fenomenele OZN sunt clasificate ca fenomene diurne sau nocturne, intalniri apropiate sau indepartate.
Intalnirile apropiate pot fi:
- de gradul I – cand fenomene sau obiecte sunt observate la distante de pana la 150m, fara a lasa urme sau fara a afecta fiinte sau instalatii;
- de gradul II – observatii pana la 150m, sunt lasate urme ce pot fi examinate ulterior sau afecteaza fiinte sau instalatii;
- de gradul III – cand sunt observate fiinte, ocupanti ai OZN-urilor;
- intalnirile de gradul IV sunt considerate intalniri directe, cu rapiri la bordul OZN-urilor, cu reveniri ale subiectilor implicati dar, de regula, fara amintiri si cu lipsa explicarii unei perioade de timp scurse;
- intalnirile de gradul V sunt considerate rapirile fara intoarcere, adica disparitia definitiva a subiectilor.

In anul 1973, in centrul Transilvaniei, langa orasul Aiud, niste muncitori care lucrau la extrasul nisipului dintr-o cariera aflata nu departe de raul Mures, au gasit la baza malului excavat trei corpuri „ambalate” parca in invelisul intarit format din nisipul puternic presat pe acestea. Era si normal sa apara astfel, caci statusera foarte, foarte mult timp sub stratul respectiv – gros de aproape 10 metri, care s-a depus de-a lungul vremii deasupra lor.
Un specialist chemat de urgenta la cariera de nisip, a identificat in doua din corpurile respective oase fosile; iar in celalalt, ceva ce parea, dupa forma si greutate, a fi un topor din piatra ce i-ar fi slujit omului primitiv la omorarea animalului ale carui oase au fost gasite alaturi. In interesul studierii corespunzatoare a pieselor gasite, cele trei obiecte au fost trimise la Cluj Napoca.
Indepartandu-se cu grija stratul de nisip pietrificat din jurul pieselor, specialistii clujeni au gasit doua fragmente din scheletul unui mastodont tanar: o bucata din osul unui picior si o bucata de masea, cat si un obiect cu totul necunoscut, care nu era in nici un caz un topor si nici nu era macar din piatra: era din metal! Analiza sa detaliata avea sa ofere insa surprize si mai interesante.

Joomla templates by a4joomla