Daca doriti sa raportati o observatie, sau doriti sa participati la activitatile noastre, luati legatura cu noi prin telefoanele: 0774579986, 0723181084, 0745875252, sau la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Vizitati-ne si pe FACEBOOK  *  BIBLIOTECA ASFAN
Link la circa 450 de articole OZN Conferinta OZN Romania din 10 mai 2014 Carti din 2017 despre fenomenul OZN
NOUTATI PE SITE:
doua articole importante, trimiteri la alte peste 70 de articole, sase noi aparitii TV, Conferinta OZN la Roma

Despre cazul Certesti s-a scris destul de mult in presa, s-au difuzat si reportaje televizate. Profitand de invitatia, care mi-a fost facuta de domnul Mihai Badescu, sa insotesc in ziua de 12 august 1996 echipa de filmare a TVR1 la fata locului si sa fac comentarii, impreuna cu scriitorul Calin Turcu, la cele declarate de martori, am discutat cu numerosi localnici, conturandu-mi o parere personala asupra celor petrecute.
In noaptea de 8 spre 9 iulie 1996 (in presa a aparut 7 spre 8!) plutonierul de politie Marian Mancu si paznicul Maricel Rusu isi faceau rondul prin comuna (satul) Certesti (jud. Galati).
Certesti Mancu   Certesti Rusu
 Marian Mancu (1996)  Maricel Rusu (1996)
.
In jurul orei 0.30, facandu-i-se foame, plutonierul Mancu vrea sa se abata pe acasa sa manance ceva. Locuinta sa este intr-un bloculet de un etaj, aflat pe partea cealalta a soselei asfaltate fata de postul de politie. Intrarea in bloc se face prin spate. Politistul urma sa lipseasca cel mult de zece minute; intre timp paznicul Rusu urma sa il astepte in strada. Abia a trecut plutonierul de coltul blocului cand a auzit un vajait ciudat si a simtit un curent puternic de aer. S-a intors si a vazut pe sosea ceva care "improsca lumini colorate albastrui-rosietice si care facea vum-vum". In primul moment crede ca e girofarul de la masina unui echipaj al politiei din Galati venit in control. Apropiindu-se a vazut ca obiectul era un OZN plutind deasupra soselei iar langa el se misca un omulet cu infatisare neobisnuita. Striga "paza!” Ca raspuns, Rusu, care se ascunsese, de frica, in santul de la marginea drumului, varat pe jumatate sub un podet, la doi-trei metri de obiect, a scos capul din sant spunand: "dom' Marian Satana!".
Paznicul Maricel Rusu declara ca imediat ce plutonierul "a dat coltul" mergand spre locuinta sa, a aparut "o falfaiala de sus...". El statea rezemat de gard, deci n-a vazut foarte bine aparitia obiectului. La inceput si-a zis ca-i defect neonul de la iluminatul stradal. Si-a zis ca poate "il bate vantul". Obiectul a coborat usor, fara zgomot. Cand a zarit luminile, paznicul si-a zis ca e un echipaj de politie venit in control sau ceva in genul acesta si ca va avea "cu cine sta pana dimineata de vorba". S-a speriat abia cand a vazut ca obiectul “nu s-a apropiat de pamant". El si-a zis ca "nu-i treaba buna asta" iar cand au aparut si trei umanoizi s‑a ascuns in sant. Dupa propriile declaratii "cand i-am vazut cum erau, cand am vazut starea lor de uratenie, mi-am zis ca astia nu-s de-ai nostri... apoi m-am speriat si am coborat in sant... (sa) ma ascund ca daca cumva... ca n-am vazut (asa ceva) in viata mea...".
Obiectul, dupa descrierile concordante ale celor doi, era discoidal, avea diametrul de circa 5-6 metri si circa 2-2,5 metri inaltime. Un desen il infatiseaza cu o forma oarecum de palarie. OZN-ul plutea la circa jumatate de metru deasupra soselei si se clatina usor. Avea de jur-imprejur un brau luminos "continuu", "ca un curcubeu" cu lumini albe, rosii, albastre (sau verzi in alte declaratii), care palpaiau. Luminile nu au fost vazute rotindu-se dar erau "sterse asa..." si trecand unele intr-altele: "din verde pornea rosu...". Dedesubt obiectul avea o lumina puternica, alba. Nici unul dintre cei doi n-a vazut usi sau geamuri.
Inainte ca plutonierul sa plece de langa coltul blocului, OZN-ul a decolat perpendicular, "s-a urcat o data in sus", moment in care luminile sale au devenit mult mai puternice, si dupa aceea a luat-o cu o viteza foarte mare, spre est. Dupa Maricel Rusu "a disparut cu o vijelie mare", "a luat-o intr-o directie care nici nu mi-am dat seama... ca a fost un timp scurt...". Felinarul de neon care asigura iluminarea stradala s-a stins in momentul decolarii, dar si-a revenit de la sine, "fara sa puna nimeni mana", in circa jumatate de minut.
Fapturile umanoide au fost vazute mai bine de paznicul Rusu. Plutonierul Mancu a zarit una singura, si pe aceea din spate. Inaltimea lor a fost apreciata la circa un metru, poate mai mic, dar poate chiar mai mare ("ca un copil de sase ani"). Paznicul Rusu spune ca fapturile se invarteau in jurul navei boscorodind si bolborosind neinteligibil, "ca ploaia intr-un burlan". Aveau, dupa descrierile concordante ale celor doi martori, o infatisare de "avorton" (in sensul de "neimplinit" cum se va preciza ulterior). Erau complet lipsiti de par (desi intr-o alta declaratie paznicul ii califica drept "parosi"; dar se pare ca a vrut doar sa accentueze cat erau de urati). Aveau capul mare alungit spre spate si un fel de bube, de ciuperci, pe crestet. Aratarile aveau urechi mari, clapauge, nu ascutite, mari cat palma unui om. Fata era alba, ochii mari, dar nici unul dintre martori nu a observat cum erau nasul sau gura. Corpul era acoperit de solzi gri metalizat; "imbracamintea lor, ca o fi fost imbracaminte sau ce-o fi fost, era... ca solzii de pesti, asa stralucea...". Martorul Rusu declara ca n-a vazut daca omuletii erau incaltati sau nu. Abdomenul era relativ mare si flasc. Bratele erau extrem de subtiri "cat doua degete" dupa aprecierea politistului Mancu, iar dupa ale lui Rusu "mainile erau aiurea dom'le, nici nu pot sa-mi dau seama... nu erau normali ca noi...". Martorii nu pot preciza daca fapturile mergeau sau pluteau deasupra solului, inclinand catre aceasta a doua varianta, in ciuda verosimilitatii scazute. Asa cum spune Maricel Rusu "nici nu pot sa-mi dau seama cum mergeau... astia parca erau beti...".
Nu au ramas urme pe sol. Un cires enorm aflat in locul respectiv a avut frunzele ofilite si fructele stafidite, deshidratate, pe circa 15% din coroana, pe partea in care se spune ca a aterizat si apoi a decolat obiectul. Fenomenul ar putea fi efectul unor microunde. Se spune ca a doua zi dimineata au fost vazute pe jos frunze, crengi si fructe rupte. Exista un satean care afirma ca le-a rupt el. Se mai spune ca ar fi fost si alte urme, vazute de sateni dar sterse de ploaia torentiala de a doua zi. Nu s-au facut determinari ale radioactivitatii sau alte masuratori de acest tip.
Plutonierul Mancu declara ca, dupa disparitia obiectului, "am mai stat cateva secunde... omul era in marginea santului, l-am luat, am venit pe aici, nu stiam unde sa-l duc... el spunea ca-i este rau... l-am dus acolo pe iarba, unde-i semnul ala de circulatie... pe urma m-a intrebat - dom' Marian, ati vazut Satana?". Revenindu-si dupa incident, cei doi martori s-au decis totusi sa continue patrularea. Dupa circa un sfert de ora, a aparut un tractorist - Nicu Chicos care se intorcea acasa. L-au oprit la control si l-au chestionat daca a vazut OZN-ul. Tractoristul declara ca plutonierul l-a intrebat “ci-ca "ati vazut ceva? ", "ce sa vad?" prima data nu mi-am dat seama... dupa ce-a povestit dansul atunci am zis... "stati asa ca si eu am vazut o lumina pe cer... dar ce-o fi fost, nu pot sa-mi dau seama"“. Intr-adevar, el a vazut o lumina, impreuna cu sateanul Emil Bugeac din Carlomanesti, in timp ce erau cu combinele pe camp, la vreo trei kilometri de Certesti, asteptand schimbul de noapte. Interviul facut peste o luna cu cei doi nu este insa foarte concludent. Lumina pe care au vazut-o trecuse oarecum paralel cu sediul de comuna, pe la orele zece jumatate - unsprezece. Era mai mare decat stelele, aborda un joc de lumini. Au stat mai mult timp la indoiala daca n-a fost cumva un avion.
Au existat si alte marturii concordante. Sateanul Gheorghe Ghenghea declara ca in ziua si la ora respectiva urmarea, impreuna cu fiica lui, "Cerbul de aur" la televizor. Dintr-odata imaginea a inceput sa joace, s-a stins, s-a restabilit pentru un moment, s-a stins din nou, dupa care s-a restabilit definitiv, fara probleme. In casa nu ardea nici o alta lumina, deci nu si-a dat seama daca n-a fost cumva un deranjament general pe reteaua electrica. Martorul a iesit in curte cu gandul sa intrebe vecinii daca au avut si ei probleme dar aparent in jur totii dormeau. Televizorul (color) era relativ nou si nu au fost probleme cu el nici pana atunci nici dupa aceea. Satenii spun ca au fost si alte deranjamente in aparatura electrica din zona dar nu am verificat daca aceste afirmatii se confirma sau nu.
Stefan Dumitru Carje, din satul Cotoroaia, aflat la circa 4 km nord-est de Certesti, a fost trezit de latratul cainilor, in aceeasi noapte "pe la unu si douaspe minute era, chiar m-am uitat la ceas...". Privind pe fereastra, martorul a vazut o lumina "foarte puternica" in curte, a iesit afara din dormitor s-o vada mai bine. Nu a vazut nici o sursa, doar "o raza foarte extinsa... o lumina deosebita, galben spre rosu... ceru' rosu si pamantu' rosu...". Lumina "era sus, la inaltime" deasupra casei; era "o lumina cum n-am mai vazut... (desi) am saizeci si doi de ani... trei ani de armata am facut la aviatie...". Lumina era atat de puternica incat ar fi putut citi ziarul la ea; nu avea o forma sau o sursa precisa ci invaluia totul. Razele veneau de undeva de sus "se revarsau... din partea apusului"; nu putea sa fie deci nici Luna. De altfel Luna nici nu era vizibila in perioada aceea, iar lumina era cu totul alta decat lumina Lunii. Martorul s-a uitat daca animalele din ograda si acareturile sunt in ordine; "animalele erau in picioare, stateau, nu speriate, pasarile nu s-au auzit caraind sau cotcodacind... cainii latrau intr-adevar...". Dupa ce a stat putin, a reintrat in camera, dar n-a trezit-o nici pe nevasta-sa nici pe cei doi nepotei... A stat asa vreo trei minute, la marginea patului, uitandu-se pe fereastra, gandindu-se "ce poate sa fie cu luminatia asta"... In momentul in care se gandea s-o trezeasca totusi pe nevasta-sa, a vazut ca lumina "s-a tot subtiat, s-a subtiat... asa usor, usor... sa zic ca trei minute ar fi durat pana a disparut lumina aia puternica si a ramas lumina noptii...". El precizeaza mai tarziu: "am vazut ca o ceata care se ridica la o inaltime oarecare si dupa aia se tot pierde in vazduh...".
Exista si alte marturii care par sa ateste trecerea unui OZN prin zona in aceeasi seara, intre altele semnalarea profesoarei Felicia Constantin din Tulcea, bine mediatizata in zilele care au urmat.
Credibilitatea martorilor este destul de ridicata. Plutonierul de politie Marian Mancu (circa 30 de ani) a fost tehnician veterinar, apoi a absolvit scoala de subofiteri de politie din Slatina; este casatorit, are doi copii si nu este cunoscut cu antecedente medicale. Majoritatea satenilor, inclusiv primarul Gheorghe Nechifor, il considera o persoana serioasa, cu preocupari laudabile spre istorie si posedand o biblioteca destul de frumoasa. A avut initiative spre inzestrarea satului cu un monument al eroilor. Plutonierul declara sincer ca desi a auzit inainte de OZN-uri, n-a crezut in existenta lor si nu l-a preocupat subiectul.
cu mancu 1999
Marian Mancu impreuna cu autorul acestui articol, in 1999
 
Paznicul Maricel Rusu (41 ani) are doar sase clase, dar in realitate pregatirea sa este inferioara acestui nivel. El citeste foarte putin, nu-l intereseaza problemele stiintifice sau parastiintifice si in particular n-a auzit inainte mai nimic despre fenomenul OZN. Era deci imposibil sa inventeze detaliile pe care le-a redat in marturiile sale si care sunt identice cu cele semnalate in numeroase alte cazuri de intalniri de gradul III. Tocmai marea asemanare a celor relatate de cei doi cu “fenomenologia tipica” binecunoscuta din sute de alte cazuri similare citate in literatura (evident si diferentele de rigoare, intr-o proportie din nou “tipica”), constatate fara prejudecati si patima, reprezinta o dovada foarte importanta pentru credibilitatea intregii istorii. E drept, ar fi fost recomandabile expertize suplimentare: psihiatrice si cu detectorul de minciuni. Ipoteza unei "intoxicari" este insa deosebit de improbabila. Martorii nu aveau pregatirea s-o realizeze atat de verosimil, iar incoerentele, din nou similare celor intalnite in alte cazuri acceptate ca reale, ca si lipsa unei motivatii, par sa excluda si o interventie oculta, din afara comunei, care sa fi instrumentat incidentul.
Maricel Rusu este un om cu frica lui Dumnezeu, fara a fi bigot sau macar practicant. Aceasta explica si faptul ca prima sa ipoteza a fost ca l-a vazut pe Satana si sperietura care a urmat acestei constatari. N-a suferit de boli psihice, a facut armata la geniu. Satenii nu-si amintesc sa mai fi mintit pana acum. Desi mai bea uneori, nu a fost vazut niciodata beat in adevaratul sens al cuvantului. Cu putin timp inainte de intamplarea in cauza mana paznicului a fost muscata de un cal; drept urmare martorul a fost in tratament medical care i-a impus sa se abtina de la alcool doua luni de zile, inclusiv in perioada respectiva, deci nu bause in seara aceea. Rana, urata, era evidenta si in perioada in care s-a facut interviul.
Au existat si unele contestatii, e drept minoritare. O profesoara de matematica din localitate spunea - "cum de eu n-am auzit si n-am vazut nimic, desi nu dormeam la ora aceea?". Un altul spune ca obiectul era de fapt "Mercedes"-ul sau care a fost confundat cu un OZN. S-a spus chiar ca politistul a facut presiuni asupra unor sateni "sa spuna ei de OZN". Din pacate o parte din contestatari sunt persoane sau rude ale unor persoane carora politistul le-a intocmit anterior acte pentru diverse contraventii.
S-a mai spus ca OZN-ul n-ar fi putut ateriza din cauza firelor electrice si de telefon de pe ambele parti ale soselei, fire care si traverseaza drumul din loc in loc. Obiectia nu sta in picioare; la dimensiunile descrise, OZN-ul putea ateriza si decola comod.
Intamplarea de la Certesti are deci suficiente argumente pentru a fi calificata drept o intalnire de gradul III. Dar ne putem pune o justificata intrebare - nu cumva a fost chiar mai mult? De pilda o intalnire de gradul IV?. Un prim argument ar putea fi faptul ca in zilele care au urmat incidentului plutonierul Mancu s-a simtit slabit si lipsit de chef; a declarat ca i-e teama sa nu fi fost iradiat. Paznicul Rusu a avut cosmare. Declara ca "la vreo doua nopti i-am visat... visam asa cum stateam in sant", dupa care se trezea inspaimantat din somn. El adauga "nu ma speriam daca nu-i vedeam asa urati... da' in halul cum i-am vazut... eu m-am speriat...".
Am incercat sa aflu daca cei doi au avut sentimentul unei lacune de timp. Aparent, nici unul dintre ei nu crede sa fi existat vreun indiciu in acest sens, ceea ce bineinteles nu inseamna ca o astfel de lacuna nu putea exista. Pentru o dovada ar fi fost insa nevoie de o jalonare foarte precisa a evenimentelor in desfasurarea lor. Din pacate plutonierul Mancu declara ca "n-aveam ceas la mine; nu-l port ca mi s-a rupt bratara... Rusu, care nu avea nici el ceas, crede ca a vazut obiectul "nici doua minute... zic doua minute... cand a aparut plutonierul, ei au si zburat...". Nu au fost capabili, nici unul, sa jaloneze mai exact scurgerea evenimentelor.
Totusi au existat anumite lacune in continuitatea evenimentelor. Nici unul dintre martori nu-si aminteste sa fi vazut fapturile coborand din OZN sau urcand la loc; nici nu-si pot explica pe unde ar fi putut cobori sau urca o data ce nu au vazut usi sau alte cai de acces. Maricel Rusu declara "n-am vazut pe unde-or coborat... ei se-nvarteau de-acuma...". La plecarea obiectului situatia s-a repetat, astfel incat in momentul in care OZN-ul si-a luat zborul omuletii pur si simplu nu mai erau acolo fara ca cineva sa-i fi vazut urcand in obiect. Acelasi martor declara: "ei au disparut, dar n-am bagat de seama in ce fel au disparut... nu stiu pe unde au intrat, dar eu nu i-am vazut intrand...". Plutonierul Mancu recunoaste ca nici el nu-si poate explica disparitia omuletilor. Observarea a durat, dupa aprecierea sa, doar patru-cinci secunde...
Exista in literatura numeroase cazuri similare, in care martorii au avut impresia ca o intalnire de gradul III a durat doar cateva secunde sau minute, ca ulterior, de pilda sub regresie hipnotica, sa iasa la iveala o intalnire de gradul IV mult mai lunga. Pentru a trage o concluzie, s-ar fi impus o examinare a martorilor prin regresie hipnotica sau proceduri echivalente. Din pacate ele nu sunt inca la indemana investigatorilor din tara noastra.
O alta curiozitate revelata de vizita facuta la Certesti a fost ca au iesit la iveala numeroase alte observatii foarte interesante ale unor OZN-uri, care n-au fost raportate nicaieri si asupra carora nu mai insistam aici. Ele ar fi ramas necunoscute daca incidentul principal nu le-ar fi "starnit". Ne putem gandi cate cazuri similare exista in diverse zone ale tarii noastre.
Dan D. Farcas
Joomla templates by a4joomla